Milita Petrascu

Аннотация

Prietenii i-au păstrat o amintire durabilă şi i-au creionat portrete care mărturisesc impresia puternică ce o exercita asupra celor din preajma ei. Cella Delavrancea scrie despre „rîsul ei care ţîşnea ca un fulger şi destăinuia toată firea ei, ironică, duioasă, mîndră, violentă, veselă şi chiar tragică, astfel cum arătau ochii ei de o transparenţă de azur“ – „privirea lui Hamlet“, cum îi plăcea Cellei să spună. Şi tot ea îşi aminteşte că „timpul, cînd te aflai în preajma ei, nu se mişca. Glasul îi vibra, lega între ele cuvintele printr-un vaier nedesluşit, aburind sensul concret, dar suscitînd în juru-i o preciziune spirituală cu orizont larg deschis imaginaţiei. De statură scundă, Miliţa da impresia unei stînci pe care nici un val n-o va zdruncina. Mîinile mici şi fine au supus deopotrivă lutul şi marmora pentru că în creierul ei strălucea sufletul hotărît al unui mare sculptor... Un optimism invincibil sfida şi biruia cu vijelie obstacolele exterioare“. Editie 2010. Starea excelenta.